Cititi ziarele noastrespatiu publicitar
Meniul principalStiri pe scurt EconomieŞtirile zileiBursa ZvonurilorPoliticAdministraţie localăEditorialSocialCetăţeniInterviu/EvenimentCulturăSportSănătateViaţă de vedetă
Vremea in CalarasiParteneri |
GHID DE BUNA PURTARE A PERLELORAutor: Diana COMSA
Perlele cu greu pot fi descrise in vorbe, fiind nu numai un simbol al feminitatii si al elegantei, ci un produs al naturii care straluceste prin perfectiune estetica si farmec seducator. Si pentru ca, intr-adevar, orice femeie trebuie sa aiba in posesie un sirag de perle veritabile, Diva Hair iti ofera un ghid complet al perlelor, care sa te ajute sa le intelegi valoarea. Se spune ca perlele, lacrimile zeilor asa cum le spuneau persanii, sunt primele giuvaere cunoscute de om. In jurul lor s-au nascut legende, grecii spuneau ca perlele sunt aduse de stridii de pe luna, iar romanii creditau existenta lor zeitei Venus si le asociau cu fertilitatea. Exista consemnari ale perlelor chiar si in Vechiul Testament, in Coran si Talmud, iar liderii arabi, persani si indieni au dus razboaie pentru controlul zonelor de productie a perlelor, cea mai renumita fiind Golful Manaar.
In zona mediterana, fenicienii au fost cei care au deschis apetitul pentru perle, iar Homer le-a mentionat in versurile sale. Insa perlele au cucerit Europa o data cu Alexandru cel Mare si campania sa de unire a Occidentului cu Orientul. Romanii au fost, insa cei care au ridicat rangul perlelor, folosindu-le ca bijuterii si impodobind orice cu ele, de la haine la obiecte de ornament. Caligula, unul dintre imparatii romani, a asezat la gatul calului lui un colier urias din perle. Renasterea a adus din nou in centrul atentiei perlele ca bijuterii personale, mai ales ca aceasta perioada era prospera si creativa. Regina Elizabeta I a avut o pasiune atat de puternica pentru perle incat purta cate 7 siraguri de perle, unele care ajungeau pana la genunchi. Tot ea a fost posesoarea unei rochii incrustata cu 3.000 de perle. Perlele naturale, denumite si perle orientale, sunt formate in interiorul anumitor specii de stridii, midii sau scoici, cand in interiorul lor se strecoara o materie straina, precum un fir de nisip, o insecta, un vierme. Ca mecanism defensiv, molusca secreta un fluid asemanator satinului, numit sidef, pentru a acoperi materia straina, strat cu strat, si astfel perla este formata. Perlele de cultura trec prin acelasi proces precum cele naturale, singura diferenta fiind data de faptul ca materia straina este introdusa in molusca artificial, de om. In general, aceste perle sunt mai mari decat cele naturale, pentru ca si materia straina este un pic mai mare. Cu cat straturile de nacru sau sidef sunt mai multe si acopera nucleul perlei, cu atat marimea nucleului nu afecteaza calitatea perlei. In imagine inel cu perla de cultura South Sea si diamante montate in platina - 35.000 Euro Perlele naturale sau de cultura pot fi de apa dulce sau apa sarata. Cele de apa sarata sunt de o calitate superioara, cele de apa dulce prezentand neregularitati in forma. Totusi, cei care aprecieaza perlele nu tin cont de originea lor, ci de calitatea perlei in sine. Procesul de formare a unei perle dureaza cativa ani. Molustele trebuie sa ajunga la maturitate, proces care dureaza trei ani, si abia apoi pot fi implantate cu materia straina. Apoi mai dureaza inca trei ani pana ce perla se formeaza. De multe ori molusca respinge materia straina, perla formata este prea diforma, sau molusca moare. Dupa 10 ani aproape 50% din moluste nu supravietuiesc, si numai 5% produc perle cu adevarat valoroase. Perlele de imitatie sunt o cu totul alta poveste. O margica de sticla este introdusa intr-o solutie facuta din solzi de peste, asemanatoare in nuanta si textura cu sideful. Stratul este insa foarte subtire, astfel ca poti sa treci cu dintii peste o perla si sa iti dai seama daca este sau nu falsa. Pe o imitatie, dintii trec foarte usor, insa pe o perla veritabila vei simti stratul de sidef granulos. Mallorca este renumita pentru productia de perle de imitatie. Daca esti fericita posesoarea a unei bijuterii din sau care contine perle trebuie sa stii ca ele necesita o intretinere adecvata. Perlele sunt produse de organisme vii, de aceea sunt sensibile la chimicale si fluide ale corpului.
Toate perle sunt sensibile la pielea umana si umezeala acesteia, mai ales ca pielea produce un acid care de-a lungul timpului poate sa afecteze sideful unei perle si sa o deformeze. Asta inseamna ca, daca perla se atinge de corpul tau, trebuie sa o cureti de fiecare data dupa ce ai folosit bijuteria. - nu folosi niciodata chimicale pentru curatarea perlelor, nici produse dedicate intretinerii bijuteriilor, acestea sunt bune numai pentru pietre pretioase; Dupa cum bine stim perlele se regasesc in monturile oricarui tip de bijuterie, de la inele, cercei la bratari si coliere. Pentru a le asorta trebuie sa tinem cont de cateva reguli simple: Asorteaza clasic la clasic
Data introducerii: 26-11-2010
Comentarii vizitatori
Alte articole din aceeaşi categorie:ENESCU CELEBRAT DE GOOGLEPESTE 40.000 CRESTINI ORTODOXI LA MANASTIREA NICULA DE SF.MARIAOBICEIURI LEGATE DE SARBATOAREA SF. PROROC ILIEASTAZI CRESTINII ORTODOXI PRAZNUIESC PE SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVELRAMASITELE ROMANOVILOR MAI AU DE ASTEPTAT TABLITELE DE LA TARTAIA CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME?SFANTUL GHEORGHEJOIA DIN SAPTAMANA PATIMILOR17 ANI DE LA MOARTEA LUI KURT COBAINPREMIILE RADIO ROMANIA CULTURALPOSTUL SFINTELOR PASTE PRESEDINTELE SRTV CONSIDERA CA ELIMINAREA TAXEI AR DUCE LA DESFIINTAREA TELEVIZIUNII PUBLICESFANTUL HARALAMBIE APARATOR DE FOAMETEASTAZI MARIN MORARU IMPLINESTE 74 DE ANIJON BON JOVI SI DE NIRO VOR JUCA IN ACELASI FILMOBICEIURI DE BOBOTEAZA LA ROMANIIN SEARA ACEASTA NE DISTRAM CU DORU OCTAVIAN DUMITRUDE UNDE SE TRAGE OBICEIUL SF. NICOLAE?GUVERNUL SUPLIMENTEAZA SUMELE ALOCATE PUBLICATIILOR CULTURALESARBATOAREA SF. ANDREI SI TRADITIILE ROMANILOR
|
ALBA - ULPIA JURNAL ARAD - ADEVARUL DE ARAD ARGES - ZIARUL TOP BACAU - DESTEPTAREA BIHOR - INFORMATIA DE VEST BISTRITA NASAUD - MESAGERUL DE BISTRITA NASAUD BOTOSANI - EVENIMENTUL DE BOTOSANI BRAILA - ZIARUL DE BRAILA BRASOV - GAZETA DE TRANSILVANIA BUZAU - SANSA BUZOIANA BUCURESTI - BUCURESTI NEWS CONSTANTA - CUGET LIBER |
COVASNA - OBSERVATORUL DE COVASNA DAMBOVITA - REPORTER DAMBOVITEAN DOLJ - GAZETA DE SUD GALATI - MONITORUL DE GALATI GIURGIU - GIURGIU NEWS GORJ - ZIARUL GORJULUI HUNEDOARA - HUNEDOREANUL IALOMITA - STIREA IASI - MONITORUL MARAMURES - GAZETA DE MARAMURES |
MEHEDINTI - INFORMATIA DE SEVERIN MURES - CUVANTUL LIBER NEAMT - MONITORUL DE NEAMT SI ROMAN OLT - GAZETA OLTULUI PRAHOVA - ZIARUL PRAHOVA SALAJ - SALAJEANUL SATU MARE - INFORMATIA ZILEI SIBIU - SIBIANUL SUCEAVA - MONITORUL DE SUCEAVA |
TELEORMAN - GAZETA DE TELEORMAN TIMIS - FRUNCEA TULCEA - OBIECTIV VALCEA - ZIARUL DE VALCEA VASLUI - MONITORUL DE VASLUI VRANCEA - ZIARUL DE VRANCEA |